A fost un rege Decebal în Dacia cea mare,

 

A fost un rege Decebal în Dacia cea mare,

 

A fost un rege Decebal în Dacia cea mare,

Ce a fost neînfricat la ale lui hotare.

Regatul Daciei lui Burebista el îl moştenea,

Din Transilvania mare şi până în Oltenia.

 

Şi întreg ţinutul cel cu zăcăminte în munţi,

El îl veghea de duşmanii cei mulţi.

Ce au vrut ca peste Dacia lui cea mare,

Să o cucerească şi să îi schimbe a ei hotare.

 

Dar bravul rege Decebal nu a dorit să audă,

Că întreg regatul lui să ajungă slugă.

Şi a zidit cetăţi pe întregul teritoriu dac,

Pentru a apărea acest pământ bogat.

 

Şi două mari războaie Decebal el a avut,

Cu Împăratul Traian, cel cunoscut.

Dar nici când nu a dorit să se predea,

Chiar dacă armata să mai mică ea era.

 

Cu râvnă dacii cu romanii ei se bat,

Şi nici o palmă de pământ nu au cedat.

Şi se sfârşeşte primul lor război,

Şi se încheie atunci o pace între ei doi.

 

Trei ani ea pacea lor durează atunci,

Traian el pune armata lui la munci.

Şi podul peste Dunăre, romanii îl fac,

Să treacă cu armata în teritoriul dac.

 

Şi în anul o sută cinci romanii iar atacă,

Trecând cu legiuni ca Dacia să o cotropească.

Şi cotropesc cetăţi, prizonieri cad dacii,

Dar Decebal măritul nu se predă ca alţii.

La Sarmizegetuza acolo în cetate,

Măritul Decebal, acolo se retrage.

Şi nu doreşte prizonier să cadă,

Acolo se omoară ca nimeni să nu îl vadă.

 

Iar capul lui tăiat, la Roma acolo îi pus,

Să îl vadă toţi romanii că Decebal să dus.

Şi mare zaiafet în toată Roma este,

Căci Decebal cel mare el nu mai este rege.

 

Şi astfel la sud de dunăre se ştie,

Poporul dac – roman acolo avea să fie.

Şi limba şi cultura daco – romană este,

La Dunărea cea mare ea are a sa poveste !

dodorel62-Severin