Coboară urşii din munte,

 

Coboară urşii din munte,
La pubele să mănânce.
Prin oraş el ursul umblă,
Pe el nimeni nu îl alungă.
 
Fie zi sau fie seară,
Ursoaica trebuie să apară.
La pubele să mănânce,
Şi în pădure apoi să urce.
 
Că în habitatul lor,
Ei urşii de foame mor.
În păduri brazii îs tăiaţi,
Şi urşii sunt alungaţi.
 
Şi atunci urşii de foame,
Coboară la tomberoane.
De nimeni nu mai au frică,
Ce găsesc în faţă strică.
 
Că aşa îi ursul gunoier,
Mănâncă ca un boier.
La tomberoane se înfrupta,
Din mâncarea aceia multă.
 
dodorel62 – Severin